altceva nu poate să fie

Nu te speria, într-o zi te vei trezi şi tu la viaţă şi îţi vei da seama că deja ai murit. Nu te speria că nu ştii încotro să o iei, soarta îţi este deja scrisă. Astăzi aş fi vrut să fiu acolo, dar am ales sau s-a nimerit să fiu aici. Cerul este încă albastru, ea mă priveşte absentă, luna mai luceşte printre stele. Mi-au dorit să fi scris aceea carte, atât de mult, dar nu am reuşit. Ştiu că în mine stă ascunsă o mare scriitoare, şi mai ştiu că fără un pic de încredere nu voi înţelege eşecul. Un talent, o valoare ascunse şi, doar, o rămăşiţă de artă de ar supravieţuii, mai bine ar fi şi pentru mine.
Un strop de fericire mi-am dorit când mare m-am făcut, într-un ocean de fericire am crescut şi eu însămi eram fericire încă dinainte de a mă naşte.
Am să povestesc un basm: era o dată o maimuţă, urâtă foc, dar toate celelalte maimuţe din sătuc o invidiau pentru că ea era extrem de frumoasă. O jicneau şi o scuipau şi râdeau de ea, că e urâtă. Era urâtă maimuţa, pentru că era atât de frumoasă şi, astfel toţi o făceau urâtă pe nedrept. Într-o zi maimuţica se vede într-o mare de apă, conştientizează că este extrem de frumoasă şi atunci începe să trăiască cu adevărat. Vede urâţenia din cei care o urau, dar vede şi spaima, şi temerile şi bunătatea celorlalte maimuţe şi începe să le înveţe să se spele şi ele ca să fie la fel de frumoase, sau chiar mai frumoase decât ea.
Trăieşte din plin şi zâmbeşte, orice va fi este bine, sau rău, altceva nu poate să fie. Când ne-am născut nu aveam nevoii, când murim nu luăm nimic, până şi trupul putrezeşte. Nici pe noi nu ne luăm, putrezim, dar păstrăm undeva toate emoţiile, bucuriile, lacrimile şi marea magie de a fi om, de a respira bucurie şi acel spirit numit într-un fel pământesc: IUBIRE!

pentru ca m-am născut azi

La Multi Ani!!!
Fie ca fiecare zi să fie o sărbătoare pentru tine, trăieşte fiecare clipă a vieţii tale ca şi cum ţi-ar aparţine.Zâmbeşte mereu indiferent de circumstanţele în care te vei afla, asta te poate face să treci mai uşor peste toate şi nu uita că pentru fiecare minut de supărare, pierzi 60 de sec de fericire. Ai grijă de viaţa ta,nu uita că tu eşti capodopera propriei vieţi, eşti Michelangelo-ul propriei existente iar Davidul pe care-l sculptezi eşti chiar TU. Fie ca bunul Dumnezeu să-ţi călăuzească fiecare pas pe care-l vei face, să-ţi ofere înţelepciune, sănătate, iubire, credinţă şi bunătate. Îndemnul meu pentru tine: Lumină, Viaţă şi Dragoste!
O zi minunată şi o viaţă superbă!
Mânca-te-ar Raiul să te mânce!
Domnul să fie cu tine!

reversul medaliei sau doua puncte si un punct si o virgula.

E greu cand nu ai un prieten, cand vrei sa spui cuiva ceea ce ai pe suflet si sa primesti "ocupat" sau "revino mai tarziu" sau sa ti se raspunda ca e un fleac. Da, se pare ca am un grad de sensibilitatea mai ridicat decat la restul lumii, dar asta nu ma face mai speciala ci poate ca rad cu obraji cu tot, iar cand plang imi plesnesc ochii de durere.
Ce iubire e asta care te face sa plangi? Tot aia care te face sio sa razi de nu mai poti si spui "inceteaza ca imi plesneste stomacul, falcile si nu mai pot respira de ras".
Am crezut ca nu am pretentii ca fac totul din placere, dar mi s-a demonstrat ca tot ce fac o fac din obligatie, ca am orgoliu nemasurat si ca mie rusine sa recunosc fata de egoul meu ca asa este domnule, ca tot ce fac fac din obligatie. Si nu doar ca ceea ce fac se pare ca o fac din obligatie dar sunt intr-un cerc unde fiecare face totul din obligatie si adauga la final un fel de "te iubesc" atat de mintal.
Simte si spune stop! Asta imi dicteaza ambianta, trupul, mintea. Sufletul abia m-ai sufla si el un "simte-ma, priveste-ma, agata-te, sunt aici cu tine".
De doua ori aceeasi lectie, poate nu o traiesc prea intens de aia se repeta.

hristos a inviat si adevarat ca a inviat

“Eu cand vorbesc cu un om, il privesc pe Sfantul Duh in el.Sa fii lipsit de respect la adresa unui om este ca si cum ai fi lipsit de respect in fata tronului lui Dumnezeu.Nu e suficient sa il vezi pe Dumnezeu intr-un inger sau in Fiul Sau, uita-te in jur si descopera-l aici.
Rosteste fiecare cuvant cu respect, rar, nu te grabi sa vorbesti.Cuvintele sunt alcatuite din Duhul Sfant, si cand vorbesti cu un om, vorbeste rar si cu respect, stiind ca in acel moment Duhul Sfat se manifesta prin tine in lume.Lasa ca fiecare cuvant sa vina din sufletul tau, simte-l inainte sa il rostesti, doar asa el va atinge sufletul celui caruia i te adresezi.Ceea ce spui tu daca este lipsit de lumina sufletului tau va trece intr-un cotlon al mintii, si mintea va uita, daca ceea ce rostesti vine din suflet, acel om va pastra in sufletul lui nu ceea ce eu sau tu am rostit, ci amintirea bucuriei sufletului lui.”
Călugăr Anonim