Copil

De ceva ani sărbătorile si le petrece într-o casă mizerabilă, unde nu există nici aceea iubire care se spune că ar exista acolo unde e sărăcie. De ce sta aici dacă nu îi convine? Pentru că acolo locuieşte paznicul iubirii si a fericirii sale. In copilăriei, a avut grija sa fie muscat cu furie, pentru ca Frica sa-si faca cuib in venele sale.
El nu s-a răzbunat prin cuvinte, de altfel nici nu putea si nici nu stia ce ar fi putut face. Era copil! Acum maturul ar vrea sa-l adopte şi pe el cineva. Cerseste mila, dar tu, omule, nu ai curaj să-ti nasti propria fericire, cum ai mai putea ajuta pe altcineva?
Îi este frică, striga ca îi este frică. Simte la fiecare pas fiori prin toţi porii sai. Ştie că este o persoană specială, dar ii este frica să înceapa ceva. Nu reuseste decat sa-si asculte inima, dar e strivit ca un vierme, an de an, zi de zi.

Plictiseala

Esti curios sa citesti niste mizerii verbale? Mai bine te-ai ruga. Ce astepti sa gasesti cheia succesului in vorbele mele? Stii am fost inspirata ca sa te atentionez: Sunt o bolnava mintala ce apeleaza la animalul din tine si tu chiar ii eliberezi lanturile putin cate putin. Hmm... fata-mi e plina de un ras diabolic ce s-a agatat de buzele mele ca o edera salbatic otravita. Hai ca iti povestesc, incerc sa iti fac o favoare dar daca nu incetezi ai grija sa nu devii sisif in scurt timp. La naiba, daca tot insisti, taci odata ca incep:
Odata exista o fiinta careia nu ii lipsea nimic. Incerca sa supravietuiasca, dar era din cand in cand atacata de fantasmele trecutului si de umbra viitorului. Ar fi vrut sa traiasca in prezent, insa puteri mult mai mari decat sufletul ei ii invaluiau existenta.
Zi dupa zi aceasta fiinta, care nu se stie de ce gen e, a incercat sa opreasca lumea si chiar a reusit un minut candva. Trecuse atat de mult de la acel moment...Acuma si-a dat seama ca traieste.


• Nu te speria! Sunt cuvintele celor ce sfasie oamenii inca vii.
• Hai, mai, opreste-te Acum!