i se mai spune si alexandru

Suddenly I'm famous,
and people know my name.
I've got a thousand girls just waiting,
and therefore it's a shame
that my heart has been captured
by your funny little smile.
And finally I'm happy,
if only for a while.

People call me stupid,
for treating you like a queen.
But I don't even worry,
'cause you're my unforeseen
And I hope that you'll be with me,
if only in my dreams.
But here you are next to me,
and you're glad, or so it seems.

And I don't know for sure
where this is going.
Still I hope for more, and more.
'Cause who would know that you
would treat me like a boy,
and I treat you like a girl,
in this funny little world.

Don't promise me for ever,
just love me day by day.
No one knows the future,
we're young, but that's OK.
'Cause you'll always be a part of me,
whatever life will bring.
And people have to bear with you,
this silly song i sing.

Your boyfriends might be angry,
my girlfriends might be blue.
But no one can deny it,
from now on I love you.
I have to say it's new to me,
this feeling in my heart.
Guess I've been kind of lonely,
and you've been kind of smart.

And I don't know for sure
where this is going.
Still I hope for more, and more.
'Cause who would know that you
would treat me like a boy,
and I treat you like a girl,
in this funny little world.

And I don't know for sure
where this is going.
Still I hope for more, and more.
'Cause who would know that you
would treat me like a boy,
and I treat you like a girl,
in this funny little world.

This funny lïttle world.

Yin and yang

21 decembrie 2010

Cu ani în urmă, când eram tânără îmi plăcea un făt-frumos. El a fost al meu. Şi fost-am iubiţi. Asta a fost atunci, dar jur că este adevărat.
Sunt îndrăgostită de un basm, chiar dacă mă doare, pentru că nu-mi pasă dacă îmi pierd mintea. Deja nu o mai am.
În fiecare zi, încep o luptă, în fiecare seară cad în pat îndrăgostită. Chiar nimeni altcineva nu m-ar putea supăra, dar nici nimeni nu m-ar putea bucura.
Nu ştiu, ce am făcut atunci când, brusc, am căzut în afară. Şi uite că astăzi nu-l pot găsi. Nu e nimic. Când ne vom întâlni vom începe din nou.
El e un basm da, chiar dacă mă doare, pentru că nu-mi pasă dacă îmi pierd mintea deja am făcut-o!

versuri Alexander Rybak Fairytale

celebration still vintage

2011 îţi promit să nu fii fantoma lui 2010.

*aprovizionare imagini de pe site-ul http://browse.deviantart.com

pe final... jurnal!

îmi doresc să deschid o bucată de cer şi să mă ascund acolo printre norii pufoşi de căldură şi într-o dimineaţă soarele să mă găsească.
îmi doresc să alerg prin pământ şi să mă fac una cu el, iar după un timp să cad într-un izvor care să mă salute respectuos afundându-şi fruntea în tot trupul meu.
îmi doresc ca atunci când dai de aceste rânduri să te gândeşti la tine. sunt despre tine, pentru tine, scrise împreună cu tine. visul tău asistentul meu. tu eşti o parte din mine şi oricât ai nega îmi dai tot mai multă forţă ca să te iubesc. bun venit peniţă, salutare viaţă, la revedere bulină.

germen

aer rece ce nu-l mai respir. am terminat cu din astea, fleacuri ce nu le mai inghit. un drum ce se pierde printre niste randuri acompaniate de perechi de ochi curiosi la miez de noapte.
dantelata coperta iti zambeste. dai prima pagini si randuri de lux iti zugravesc imagini ce oricum le prevedeai. te plictisesti si rasfoiesti pana dai de petele colorate ce se rastesc la tine ca fugi doar dupa niste comori efemere.
inca se tine de tine de secole imaginea cartii ascunse in medalionul pastrat cu sfintenie din comemorarea copilariei de vis.

preţul lui e la fel ca şi a celorlalţi căţei...

În vitrina unui magazin de animale era un afiş: “Căţeluşi de vânzare”
Un baieţel de 10 ani intră şi intreabă care-i preţul unui căţeluş.
Vânzătorul îi răspunde că preţul este între 30 şi 50$. Băieţelul bagă
mâna în buzunar, scoate câteva monezi. Numără 2.70 $ … şi apoi
întreabă:
“Aş putea vedea căţeluşii?”
Vânzătorul zâmbeşte. Fluieră, din magazin iese afară căţeaua şi în urma
ei 5 căţeluşi frumoşi. Al şaselea căţeluş… rămase în urmă şi nu se
apropia!
Băieţelul întreabă:
“De ce căţeluşul astă şchioapătă ?”
Omul îi răspunse că acesta s-a născut cu o problemă la picior şi va
şchiopăta toată viaţa!
“Acesta-i caţeluşul pe care-l doresc”, a spus băieţelul cu bucurie în glas.“Dacă asta e dorinţa ta, ţi-l dau gratis!”
Copilul s-a suparat şi a răspuns:
“Nu-l vreau gratis, preţul lui e la fel ca şi a celorlalţi căţei, îţi voi da tot
ce am la mine acum, şi în fiecare lună îţi voi plăti 50 de cenţi, până voi
achita preţul lui intreg !”
“Eşti sigur că vrei acest căţeluş? Doar niciodată nu va putea fugi sau juca
sau sări precum ceilalţi!”
Băieţelul s-a aplecat, şi-a ridicat puţin pantalonul şi i-a arătat
vânzătorului aparatul de fier ce-i susţinea piciorul strâmb.
“Nici eu nu pot alerga, de aceea acest căţeluş are nevoie de cineva care
să-l înţeleagă!”
Ochii vânzătorului s-au umplut de lacrimi când i-a spus copilului:
“Mă rog şi sper ca fiecare căţeluş să aibe pe cineva care să-l iubească,
aşa precum tu îl vei iubi pe acest căţeluş!”

sursa: www.ozibuna.net

9 ani si un pic

aveam cand treceam cu stomacul gol pe langa un magazin mixt. tare imi doream sa-mi pot cumpara de mancare ceva atunci...
astazi trec prin fata multor magazine, le pot cumpara cu totul, dar imaginea fetitei din oglinda imi arata multimea de oameni ce gafaie alergand intre noi. unde-mi sunt acum? n-am nici o garantie ca asta e realitatea si aia e iluzia.