Intr-o zi a plecat de acasa.
A vazut multe si cand spun multe, draga cititorului vreau sa spun ca a vazut foarte multe. Totusi oricate ar fi vizitat, oricate ar fi invatat si oricat ar fi cautat nu a gasit nimic din ceea ce viata ia oferit in aceea zi cand plina de zambete stirbe a intrat in aceea micuta lume. Nu isi amintea asta era! Si atunci a tot cautat pe ici, pe colea si pe oriunde a tot mers.
La un moment dat fetita a crescut si secretul a fost spus frumos intr-o joi cand ploua cu soare. S-a emotionat si a tot tipat la cel care i-a rasarit in tronsonul de lalele. Poate ca a devenit putin confuza. Cine sa mai stie daca a venit aici cu un scop sau scopul era doar sa ajunga aici. Lumina se lasa asteptata caci inca intunericul dainui in aceea inima minuscula de nu o vede nimeni.
Si peste noapte, peste intuneric, de nicaieri se aude un cipcirip si atunci fetita se intinde pe pamantul amortit de somn. Chiar langa ea printre miile de lalele galbene, rosii, albastrii ce incanta ochiul etern aparu Trandafirul. Si cand nimic e tot ce mai stii sa spui astepta o secunda. Cumva de nicaieri si totusi de departe vei primi raspunsul mult asteptat. Desi s-a zbatut si mult a suspinat fetita l-a mangaiat si l-a lasat sa admire gradina plina de lalele si daca doreste poate si el sa fie una dintre ele. Dar nu el a plecat si dupa multe ploii si arsuri de soare si-a dat seama ca aceea gradina de lalele este casa lui.
Inima ta oare unde este? Esti aici si atunci de ce te vad departe in gradina ta de lalele. Buna ziua viata te iubesc bine ca te-am intalnit. Multumesc ca mi-ai impartasit secretul tau. Te iubesc enorm viata!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu